ortostatism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORTOSTATÍSM s. n. (
Med.) Menținere a corpului în poziția verticală. – Din
fr. orthostatisme.ortostatism (Dicționar de neologisme, 1986)ORTOSTATÍSM s.m. Poziția verticală, în picioare, a corpului. [< fr.
orthostatisme].
ortostatism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORTOSTATÍSM s. n. poziție verticală a corpului uman. (< fr.
orthostatisme)