oricât (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORICẤT, -Ă, oricâți, -te, pron. nehot.,
adv. 1. Pron. nehot. Indiferent cât, indiferent de număr sau de cantitate. ◊ (Adjectival)
Oricâți bani ai avea, tot nu-ți ajung. 2. Adv. (Adesea cu valoare de conjuncție concesivă) Indiferent cât, cât de mult, cât de tare; orișicum. –
Ori +
cât.oricât (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oricất1 (ori-) adj. pr. m.,
f. oricấtă; pl. m. oricấți, f. oricấte, g.-d. m. și
f. oricấtororicât (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*oricất2 (ori-) adv.oricât (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*ori cât conjcț. +
adv. (cât poate ~ vrea)