organografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORGANOGRÁFIC, -Ă, organografici, -ce, adj. (Rar) Structural. – Din
fr. organographique.organografic (Dicționar de neologisme, 1986)ORGANOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la organografie; structural. [Cf. fr.
organographique].
organografic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORGANOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la organografie; structural. (< fr.
organographique)
organografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)organográfic (rar)
(-no-gra-) adj. m.,
pl. organográfici; f. organográfică, pl. organográfice