orchestrion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORCHESTRIÓN, orchestrioane, s. n. Instrument muzical în formă de orgă sau de pian, cu două sau cu mai multe claviaturi. [
Pr.:
-tri-on] – Din
fr. orchestrion, germ. Orchestrion.orchestrion (Dicționar de neologisme, 1986)ORCHESTRIÓN s.n. Instrument muzical în formă de orgă sau de plan, cu două sau mai multe claviaturi. [Pron.
-tri-on. / < it.
orchestrion, germ.
Orchestrion].
orchestrion (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORCHESTRIÓN s. n. instrument muzical mecanic în formă de orgă sau de pian, cu claviaturi, care poate imita sonoritatea unei orchestre. (< it.
orchestrion, germ.
Orchestrion)
orchestrion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)orchestrión (-tri-on) s. n.,
pl. orchestrioáne