orchestral (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORCHESTRÁL, -Ă, orchestrali, -e, adj. Care aparține orchestrei, propriu orchestrei, privitor la orchestră, care se execută de orchestră. – Din
fr. orchestral.orchestral (Dicționar de neologisme, 1986)ORCHESTRÁL, -Ă adj. Referitor la orchestră; de, pentru orchestră. [Var.
orhestral, -ă adj. / cf. fr.
orchestral, it.
orchestrale].
orchestral (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORCHESTRÁL, -Ă adj. referitor la orchestră, de orchestră. (< fr.
orchestral)
orchestral (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)orchestrál adj. m.,
pl. orchestráli; f. orchestrálă, pl. orchestráleorchestral (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)orchestral a. ce ține de orchestră.