orbis - explicat in DEX



orbiș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ORBÍȘ adv. Pe dibuite, la întâmplare, orbește; fig. fără chibzuință, nebunește. ◊ Expr. A da orbiș = a lovi fără cruțare. – Orb2 + suf. -iș.

Alte cuvinte din DEX

ORBIRE ORBILIANISM ORBILA « »ORBIT ORBITA ORBITAL