opăci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPĂCÍ, opăcesc, vb. IV.
Tranz. (
Reg.)
1. A opri în loc, a reține; a împiedica.
2. A induce în eroare, a deruta; a necăji; a năuci, a zăpăci.
3. A liniști, a potoli, a domoli. – Din
bg. opača, scr. opačiti.opăci (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)opăcí,
opăcésc, vb. IV (reg.)
1. a împiedica, a reține, a stingheri.
2. a induce în eroare, a deruta, a necăji, a năuci, a zăpăci.
3. a liniști, a potoli, a domoli.
4. a obosi, a se istovi.
5. a poci, a urâți.
opăci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)opăcí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. opăcésc, imperf. 3
sg. opăceá; conj. prez. 3
să opăceáscăopăcì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)opăcì v. Tr. a ținea în loc, a împiedeca. [Slovean OPAČITI, a face d´andoasele].