ondulație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ONDULÁȚIE, ondulații, s. f. Mișcare unduioasă a unei suprafețe lichide; unduire. ◊ Operație de aranjare a părului în bucle; ondulare. ♦ (
Concr.) Buclă, cută. – Din
fr. ondulation, it. ondulazione.