omoplat - explicat in DEX

omoplat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OMOPLÁT, omoplați, s. m. Os pereche triunghiular, lat și subțire, care formează partea posterioară a articulației umărului; spată, scapulă. – Din fr. omoplate.

omoplat (Dicționar de neologisme, 1986)
OMOPLÁT s.m. Os triunghiular, subțire și lat, care formează partea posterioară a articulației umărului. [Pl. -ați, (s.n.) -te, -turi. / < fr. omoplate, cf. gr. omoplate].

omoplat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OMOPLÁT s. m. os triunghiular lat și subțire, parte posterioară a articulației umărului. (< fr. omoplate)

omoplat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*omoplát n., pl. e (fr. omoplate f., it. omoplate m., d. vgr. omopláte, d. ómos, umăr, și pláte, partea lată a unuĭ lucru plátos, lățime, platýs, lat. V. omo-for, pĭață). Anat. Fie-care din cele doŭă oase late supțirĭ [!] triangulare situate înapoĭa umăruluĭ (pop. spată, maĭ rar lopățică).

omoplat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
omoplát (-mo-plat) s. m., pl. omopláți

omoplat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
omoplat n. os lat ce formează partea superioară a umărului și de care s´articulează osul brațului.