ofertant - explicat in DEX

ofertant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OFERTÁNT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. – Oferta + suf. -ant.

ofertant (Dicționar de neologisme, 1986)
OFERTÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care propune, care face o ofertă. [< ofertă + -ant, cf. it. offerente].

ofertant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OFERTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care face o ofertă (1). (< ofertă + -ant)

ofertant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ofertánt adj. m., s. m., pl. ofertánți; adj. f., s. f. ofertántă, pl. ofertánte

ofertant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OFERTÁNT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. — Oferta + suf. -ani.