odihni (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)odihní (odihnésc, odihnít), vb. – A fi în repaus. –
Var. hodini. Sl. oduchnati „a respira” (Miklosich,
Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 104),
cf. duhni. –
Der. odihnă (
var. hodină),
s. f. (repaus);
odihneală (
var. hodineală),
s. f. (odihnă);
odihnitor, adj. (reconfortant, care liniștește).