oareșice(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OAREȘICÉ pron. nehot. (Înv.) Ceva, oarece. – Oare + și + ce.
oareșice(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !oareșicé (înv., pop.) (-reși-) adj. pr. invar., pr. invar.