oștì - explicat in DEX

oști (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OȘTÍ, oștesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Înv. și pop.) A (se) lupta, a (se) război, a duce război. – Din oaste.

oști (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
oștí (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oștésc, imperf. 3 sg. oșteá; conj. prez. 3 să oșteáscă

oștì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
oștì v. a se lupta. [V. oaste].