normare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NORMÁRE, normări, s. f. Acțiunea de
a norma și rezultatul ei. –
V. norma.normare (Dicționar de neologisme, 1986)NORMÁRE s.f. Acțiunea de a norma și rezultatul ei. [<
norma].
normare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)normáre s. f.,
g.-d. art. normắrii; pl. normắri