neologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEOLÓGIC, -Ă, neologici, -ce, adj. (Despre cuvinte, expresii) Care a fost împrumutat recent dintr-o limbă străină; care constituie o formație lingvistică nouă; propriu neologismelor; neologistic.
Formație neologică. [
Pr.:
ne-o-] – Din
fr. néologique.neologic (Dicționar de neologisme, 1986)NEOLÓGIC, -Ă adj. Cu caracter de neologism; neologistic. [< fr.
néologique].
neologic (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEOLÓGIC, -Ă adj. referitor la neologisme, neologistic. (< fr.
néologique)
neologic (Dicționaru limbii românești, 1939)* neológic, -ă adj. (d.
néo-, vgr.
néos- și vgr.
lógos, cuvînt). Relativ la neologizme:
expresiune neologică.neologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neológic (ne-o-) adj. m.,
pl. neológici; f. neológică, pl. neológiceneologic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neologic a. ce ține de neologism:
stil neologic.