necuviincios - explicat in DEX

necuviincios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NECUVIINCIÓS, -OÁSĂ, necuviincioși, -oase, adj. Care este lipsit de bună-cuviință de respect, de politețe; care nu este cuviincios; obraznic. – Ne- + cuviincios.

necuviincios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
necuviinciós (-vi-in-) adj. m., pl. necuviin­cióși; f. necuviincioásă, pl. necuviincioáse

necuviincios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
necuviincios a. contrar bunei-cuviințe.

necuviincĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)
necuviincĭós, -oásă adj. Fără cuviință, obraznic, mojic. Obscen. Adv. S’a purtat necuviincĭos.