necuratire - explicat in DEX

necurăți (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
necurățí, necurățésc, vb. IV 1. (înv.) a se abate de la preceptele bisericii, a păcătui. 2. (refl.; reg.; despre copii) a-și face necesitățile (pe el); a se murdări.