nebunesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebunești, adj. Care denotă lipsă de rațiune, de minte; necugetat, nesocotit. ♦ Care depășește cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obișnuită; excesiv, exagerat. –
Nebun +
suf. -esc.nebunesc (Dicționaru limbii românești, 1939)1) nebunésc, -eáscă adj. De nebun:
fugă nebunească.nebunesc (Dicționaru limbii românești, 1939)2) nebunésc verb V.
înebunesc.nebunesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nebunésc adj. m.,
f. nebuneáscă; pl. m. și
f. nebunéști