nămete (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NĂMÉTE, nămeți, s. m. (Mai ales la
pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian. ♦
P. ext. (Urmat de determinări introduse prin
prep. „de”) Cantitate mare din ceva; grămadă, morman. – Din
bg. namet.