muieros(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MUIERÓS, -OÁSĂ,muiero/si, -oase, adj. 1. (Înv. și reg.; depr.) Femeiesc, muieresc. 2. (Reg.) Afemeiat. – Muiere1 + suf. -os.
muieros(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) muierós (înv., reg.) adj. m., pl. muieróși; f. muieroásă, pl. muieroáse