mortificat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORTIFICÁT, -Ă, mortificați, -te, adj. 1. (Despre țesuturi organice) Care nu mai este viu; mort, distrus; necrozat, cangrenat.
2. (Rar) Torturat, chinuit. –
V. mortifica.mortificat (Dicționar de neologisme, 1986)MORTIFICÁT, -Ă adj. 1. (
Despre țesuturi organice) Mort, distrus; cangrenat.
2. (
Rar) Chinuit, torturat; (
fig.) batjocorit, umilit. [<
mortifica, cf. fr.
mortifié].