monoman - explicat in DEX

monoman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MONOMÁN, -Ă, monomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de monomanie. – Din fr. monomane.

monoman (Dicționar de neologisme, 1986)
MONOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de monomanie; (persoană) stăpânit(ă) de o idee fixă; monomaniac. [< fr. monomane].

monoman (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MONOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de monomanie; monomaniac. (< fr. monomane)

monoman (Dicționaru limbii românești, 1939)
*monomán, -ă s. și adj. (mono- și -man). Bolnav de manomanie.

monoman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
monomán adj. m., s. m., pl. monománi; adj. f., s. f. monománă, pl. monománe

monoman (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
monoman a. atins de monomanie.