monoatomic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONOATÓMIC, -Ă, monoatomici, -ce, adj. (Despre molecule) Format dintr-un singur atom; (despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [
Pr.:
-no-a-] – Din
fr. monoatomique.monoatomic (Dicționar de neologisme, 1986)MONOATÓMIC, -Ă adj. (
Despre molecule) Care este format dintr-un singur atom; (
despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [Pron.
-no-a-. / cf. fr.
monoatomique].
monoatomic (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONOATÓMIC, -Ă adj. (despre molecule) dintr-un singur atom; (despre substanțe) cu astfel de molecule. (< fr.
monoatomique)
monoatomic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)monoatómic (-no-a-) adj. m.,
pl. monoatómici; f. monoatómică, pl. monoatómice