modernitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MODERNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este modern. –
Cf. fr. modernité.modernitate (Dicționar de neologisme, 1986)MODERNITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este modern. [Cf. fr.
modernité].
modernitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)MODERNITÁTE s. f. modernism (1). (< fr.
modernité)
modernitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*modernitáte f. (d.
modern). Calitatea de a fi modern, în curentu timpuluĭ:
modernitatea uneĭ artileriĭ.modernitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)modernitáte s. f.,
g.-d. art. modernitắțiimodernitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)modernitate f. caracterul celor moderne.