mesager (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MESAGÉR, -Ă, mesageri, -e, s. m. și
f. Persoană însărcinată să ducă, să transmită, să comunice cuiva sau undeva un mesaj; trimis
2, sol
2, vestitor, crainic. ♦ (Adjectival; despre porumbei) Care a fost dresat să se întoarcă la locul de plecare, adesea pentru a transmite un mesaj. – Din
fr. méssager, it. messaggero.