meremetiseală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEREMETISEÁLĂ, meremetiseli, s. f. (
Înv. și
reg.) Meremetisire, –
Meremetisi +
suf. -eală.meremetiseală (Dicționaru limbii românești, 1939)meremetiseálă f., pl.
elĭ. Rar azĭ. Acțiunea de a meremetisi.
meremetiseală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)meremetiseálă (
înv.,
reg.)
s. f.,
g.-d. art. meremetisélii; pl. meremetiséli