manoperă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANÓPERĂ, manopere, s. f. 1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă.
2. (Rar) Acțiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop.
3. Fig. Manevră (
4) – Calc după
fr. manœuvre, it. manovra. Cf. lat. manopera.