manometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANOMETRÍE s. f. Tehnică a măsurării presiunii gazelor sau a vaporilor dintr-un spațiu închis cu ajutorul manometrului. – Din
fr. manométrie.manometrie (Dicționar de neologisme, 1986)MANOMETRÍE s.f. Tehnica măsurării presiunii gazelor și a vaporilor. [Gen.
-iei. / < fr.
manométrie].
manometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)MANOMETRÍE s. f. tehnica măsurării presiunii fluidelor dintr-un spațiu închis. (< fr.
manométrie)
manometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)manometríe (-me-tri-) s. f.,
art. manometría, g.-d. manometríi, art. manometríei