manifesta - explicat in DEX

manifesta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MANIFESTÁ, (1, 2) manifést, (3) manifestez, vb. I. 1. Tranz. A exprima, a arăta, prin comportare, prin atitudine etc., un sentiment, o tendință. 2. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, a (se) vădi, a (se) exterioriza, a (se) arăta. 3. Intranz. A face o manifestație, a participa la o manifestație, a demonstra. – Din fr. manifester.

manifesta (Dicționar de neologisme, 1986)
MANIFESTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) vădi, a (se) arăta, a (se) face cunoscut. ♦ A (se) da (fără voie) pe față, a (se) trăda. 2. intr. A participa la o manifestație, a face o manifestație. [P.i. (1) manifést și (2) -tez, 3,6 -tă. / < fr. manifester, cf. lat. manifestare].

manifesta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MANIFESTÁ vb. 1. tr., refl. a (se) vădi, a (se) face cunoscut, a(-și) exterioriza (prin vorbe, fapte, acțiuni) gânduri, sentimente etc. II. intr. a participa la o manifestație, a demonstra. (< fr. manifester, lat. manifestare)

manifesta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
manifestá¹ (a ~) (a arăta un sentiment, a exprima o tendință) vb., ind. prez. 3 mani­féstă

manifesta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
manifestá² (a ~) (a participa la o manifestație) vb., ind. prez. 3 manifesteáză

manifestà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
manifestà v. 1. a face cunoscut: a-și manifesta cugetarea; 2. a da pe față: a-și manifesta bucuria.