manifestare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANIFESTÁRE, manifestări, s. f. Acțiunea de
a (se) manifesta și rezultatul ei.
1. Exteriorizare (prin vorbe, fapte, acțiuni) a gândurilor, sentimentelor, personalității etc. cuiva.
2. (De obicei la
pl.) Acțiune, fapt prin care cineva sau ceva își manifestă existența, activitatea;
p. ext. realizare, înfăptuire. ♦
Spec. Spectacol. –
V. manifesta.manifestare (Dicționar de neologisme, 1986)MANIFESTÁRE s.f. Afirmare, exprimare a gândurilor, a sentimentelor etc.; semn, dovadă; (
p. ext.) spectacol. [<
manifesta].
manifestare (Marele dicționar de neologisme, 2000)MANIFESTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) manifesta. 2. exteriorizare, exprimare a gândurilor, a sentimentelor etc.; semn revelator, dovadă, indiciu. ◊ spectacol. (< manifesta)
manifestare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)manifestáre s. f.,
g.-d. art. manifestắrii; pl. manifestắri