maniabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANIABILITÁTE s. f. (
Livr.) Calitatea de a putea fi ușor de mânuit. [
Pr.:
-ni-a-] – Din
fr. maniabilité.maniabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)MANIABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi maniabil. [Pron.
-ni-a-. / cf. fr.
maniabilité].
maniabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)MANIABILITÁTE s. f. însușirea de a fi maniabil. (< fr.
maniabilité)
maniabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maniabilitáte (
livr.)
(-ni-a-) s. f.,
g.-d. art. maniabilitắții