mânătarcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÂNĂTÁRCĂ, mânătărci, s. f. Ciupercă comestibilă cu pălăria cărnoasă, foarte bombată, de culoare brună-gălbuie și cu piciorul solid, de obicei umflat la bază; hrib, burete
(Boletus edulis). – Din
bg. manatarka.