luminat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUMINÁT1 s. n. Faptul de
a lumina. –
V. lumina.luminat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUMINÁT2, -Ă, luminați, -te, adj. 1. Care primește lumină, pe care cade lumina; plin de lumină; luminos.
2. Fig. (Despre oameni) Cu (multă) știință de carte; care înțelege, discerne, care judecă limpede; plin de înțelepciune; instruit, cultivat, învățat. ♦ Cu idei avansate, progresist.
Oameni luminați. ♦ Lămurit, edificat.
3. (Rar) Care răspândește, emite lumină; luminos, strălucitor. ♦
Fig. (Despre față, ochi etc.) Care exprimă, radiază mulțumire, bucurie.
4. (
Înv.; ca termen de reverență, adesea pe lângă cuvinte reprezentând un titlu, o calitate) Înălțat, mărit, slăvit. –
V. lumina.luminat (Dicționaru limbii românești, 1939)luminát, -ă adj. Plin de lumină, iluminat:
cameră luminată. Fig. Vesel, fericit (în opoz. cu
posomorît, întunecat):
o față luminată. Ilustru (titlu dat odinioară suveranilor):
luminate împărate! Săptămîna luminată, aceĭa în care e Paștele. Adv. Cu strălucire, cu splendoare:
l-a primit foarte luminat (Șincaĭ).
luminat (Dicționaru limbii românești, 1939)luminát n., pl.
urĭ. Iluminat, acțiunea de a lumina:
luminatu stradelor [!].luminat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)luminát s. n.luminat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)luminat a.
1. cu lumină:
casa era luminată; săptămâna luminată: cea dintre Dumineca Paștelor și a St-lui Toma;
2. clar:
cu ochii luminați; 3. fig. deșteptat prin învățătură și experiență:
spirit luminat, public luminat; 4. ilustru (ca titlu dat persoanelor suverane):
luminate împărate! 5. purificat.
luminat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUMINÁT1 s. n. Faptul de
a lumina. —
V. lumina.luminat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUMINAT2, -Ă, luminați, -te, adj. 1. Care primește lumină, pe care cade lumina; plin de lumină; luminos.
2. Fig. (Despre oameni) Cu (multă) știință de carte; care înțelege, discerne, care judecă limpede; plin de înțelepciune; instruit, cultivat, învățat. ♦ Cu idei avansate, progresist.
Om luminat. ♦ Lămurit, edificat.(Rar) Care răspândește, emite lumină; luminos, strălucitor.
4- Fig. (Despre față, ochi etc.) Care exprimă, radiază mulțumire, bucurie.
4. (
înv.; ca termen de reverență, adesea pe lângă cuvinte reprezentând un titlu, o calitate) înălțat, mărit, slăvit. –
V. lumina.