lotrit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. –
Lotru (
n. pr.) +
suf. -it. Cf. fr. lotrite.lotrit (Dicționar de neologisme, 1986)LOTRÍT s.n. (
Min.) Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. [<
Lotru – râu, afluent al Oltului +
-it, cf. fr.
lotrite].
lotrit (Marele dicționar de neologisme, 2000)LOTRÍT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. (< fr.
lotrite, cf.
Lotru)
lotrit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LOTRÍT (‹
n. pr. Lotru)
s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare verde; pumpelleyit. A fost descoperit, în 1900, de Gh. Munteanu-Murgoci, pe valea Lotrului.
lotrit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lotrít (lo-trit) s. n.lotrit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. —
Lotru (
n. pr.) +
suf. -it. Cf. fr. lotrite.