lizieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIZIÉRĂ, liziere, s. f. 1. Margine a unei păduri unde se interferează pădurea cu terenul neîmpădurit.
2. Fâșie îngustă de stofă, de mătase etc. aplicată ca garnitură la cusăturile sau la îndoiturile unui obiect de îmbrăcăminte.
3. Margine longitudinală a unei bucăți de țesătură, pe care se imprimă marca fabricii și calitatea țesăturii. [
Pr.:
-zi-e-] – Din
fr. lisière.