linșa - explicat in DEX

linșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LINȘÁ, linșez, vb. I. Tranz. A ucide pe cineva prin linșaj. – Din fr. lyncher.

linșa (Dicționar de neologisme, 1986)
LINȘÁ vb. I. tr. A ucide pe cineva prin linșaj. [P.i. 3,6 -șează. / < fr. lyncher, cf. Lynch – judecător american].

linșa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LINȘÁ vb. tr. a ucide prin linșaj. (< fr. lyncher)

linșa (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
linșá (linșéz, linșát), vb. – A ucide pe cineva fără judecată (de către o mulțime). Fr. lyncher. – Der. linșaj, s. n. (acțiunea de a linșa), din fr. lynchage.

linșa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
linșá (a ~) vb., ind. prez. 3 linșeáză, 1 pl. linșắm, imperf. 3 sg. linșá; ger. linșấnd

linșa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LINȘÁ, linșez, vb. I. Tranz. A ucide pe cineva prin linșaj. — Din fr. lyncher.

linșà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
linșà v. a executa într’un mod sumar (după legea lui Lynch).