limpezire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIMPEZÍRE, limpeziri, s. f. Acțiunea de
a (se) limpezi și rezultatul ei; limpezeală. –
V. limpezi.limpezire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)limpezíre s. f.,
g.-d. art. limpezírii; pl. limpezírilimpezire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIMPEZÍRE, limpeziri, s. f. Acțiunea de
a (se) limpezi și rezultatul ei; limpezeală. —
V. limpezi.