limitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIMITÓR, limitoare, s. n. Limitator. – Din
fr. limiteur.limitor (Dicționar de neologisme, 1986)LIMITÓR s.n. Mecanism, aparat, dispozitiv etc. care împiedică o mărime fizică să depășească anumite valori; limitator. [< fr.
limiteur].
limitor (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIMITÓR s. n. limitator. (< fr.
limiteur)
limitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)limitór s. n.,
pl. limitoárelimitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIMITÓR, limitoare, s. n. Limitator. — Din
fr. limiteur.