limitativ - explicat in DEX



limitativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif.

limitativ (Dicționar de neologisme, 1986)
LIMITATÍV, -Ă adj. Care limitează. [Cf. fr. limitatif].

limitativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LIMITATÍV, -Ă adj. care limitează; restrictiv. (< fr. limitatif)

limitativ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*limitatív, -ă adj. Care servește la limitat: dispozițiune limitativă.

limitativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
limitatív adj. m., pl. limitatívi; f. limitatívă, pl. limitatíve

limitativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. — Din fr. limitatif.

Alte cuvinte din DEX

LIMITAT LIMITARE LIMITABIL « »LIMITATOR LIMITOR LIMITROF