lavoar - explicat in DEX

lavoar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LAVOÁR, lavoare, s. n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. – Din fr. lavoir.

lavoar (Dicționar de neologisme, 1986)
LAVOÁR s.n. Mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat. [Pron. -a-voar, pl. -re, -ruri. / < fr. lavoir].

lavoar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LAVOÁR s. n. mobilă de toaletă unde se țin ligheanul, cana și alte obiecte pentru spălat; lavabou (1). (< fr. lavoir)

lavoar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lavoár, V. lavabo.

lavoar (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
lavoár, -e, (lavor, lăvor, lăvoar), s.f. – (înv.) Vas de tablă utilizat pentru spălatul pe față; lighean. – Lat. lavo, lavare „a se spăla, a se îmbăia„, cf. fr. lavoir „lighean, chiuvetă”.

lavoar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lavoár (-voar) s. n., pl. lavoáre

lavoar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lavoar n. mobilă de toaletă (= fr. lavoir).

lavoar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LAVOÁR, lavoare, s. n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. — Din fr. lavoir.