laviu - explicat in DEX

laviu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LAVÍU, laviuri, s. n. Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă; (concr.) desen executat în acest mod. – Din fr. lavis.

laviu (Dicționar de neologisme, 1986)
LAVÍU s.n. Mod de a da umbre unui desen cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. ♦ Desen executat în acest mod. [Pron. -viu. / cf. fr. lavis].

laviu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LAVÍU s. n. 1. mod de a da umbre unui desen cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. 2. desenul însuși. (< fr. lavis)

laviu (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
LAVÍU (‹ fr.) s. n. 1. Procedeu, înrudit cu acuarela, de colorare monocromă a unui desen, cu tuș diluat, cu sepia sau o culoare de apă, pentru a se obține efecte de umbră și lumină, treceri la alte nuanțe etc. Folosit din sec. 15 (Leonardo da Vinci, Rembrandt, Tiepolo, Delacroix, N. Grigorescu, J.Al. Steriadi). 2. Desen executat prin acest procedeu.

laviu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lavíu s. n., art. lavíul; (desene) pl. lavíuri

laviu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LAVÍU, (2) laviuri, s. n. 1. Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. 2. (Concr.) Desen executat în acest mod. — Din fr. lavis.