lamelat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LAMELÁT, -Ă, lamelați, -te, adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat în lamele. –
V. lamela.lamelat (Dicționar de neologisme, 1986)LAMELÁT, -Ă adj. Compus din lamele; cu lamele. [Cf. fr.
lamellé].
lamelat (Marele dicționar de neologisme, 2000)LAMELÁT, -Ă adj. compus din lamele; dispus în straturi subțiri. (< fr.
lamellé)
lamelat (Dicționaru limbii românești, 1939)*lamelát, -ă și
lamelós, -oásă adj. Care se poate despica în lamele saŭ plăcĭ:
ardezia e o rocă lameloasă.lamelat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lamelát adj. m.,
pl. lameláți; f. lamelátă, pl. lamelátelamelat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LAMELÁT, -Ă, lamelați, -te, adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat în lamele. —
V. lamela.