lamela (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LAMELÁ, lamelez, vb. I.
Tranz. (
Tehn.) A prelucra un material în lamele. – Din
lamelă.lamela (Dicționar de neologisme, 1986)LAMELÁ vb. I. tr. (
Constr., tehn.) A supune operației de lamelare; a forma un material în lamele. [Cf. it.
lamellare].
lamela (Marele dicționar de neologisme, 2000)LAMELÁ vb. tr. a prelucra un material în lamele (1). (< it.
lamellare)
lamela (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*lamelá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
lameleázălamela (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LAMELÁ, lamelez, vb. I.
Tranz. (
Tehn.) A prelucra un material în lamele. — Din
lamelă.