lăcomie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LĂCOMÍE, lăcomii, s. f. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult;
fig. dorință necumpătată de câștig, de avere etc.; aviditate. ◊
Loc. adv. Cu lăcomie = lacom. –
Lacom +
suf. -ie.