lacom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÁCOM, Ă, lacomi, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care mănâncă și bea cu poftă exagerată; căruia îi place să mănânce mult, mâncăcios.
2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin
prep. „la”, „de”, „după”) Avid, nesățios. – Din
sl. lakomŭ.