juvenilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUVENILITÁTE s. f. (Rar) Caracter juvenil. – Din
fr. juvénilité.juvenilitate (Dicționar de neologisme, 1986)JUVENILITÁTE s.f. (
Rar) Caracter juvenil (
1) [în DN]. [Cf. fr.
juvenilité, it.
giovanilità].
juvenilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)JUVENILITÁTE s. f. caracter juvenil (1). (< fr.
juvenilité)
juvenilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)* juvenilitáte f. (lat.
juvenilitas, -átis). Tinereță.
juvenilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)juvenilitáte (rar)
s. f.,
g.-d. art. juvenilitắțiijuvenilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JUVENILITÁTE s. f. (Rar) Caracter juvenil. — Din
fr. juvénilité.