jupuit - explicat in DEX

jupuit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUPUÍT¹ s. n. Jupuire. – V. jupui.

jupuit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JUPUÍT², -Ă, jupuiți, -te, adj. (Despre piele) Luat, tras de pe corp; (despre oameni sau animale ori despre părți ale corpului) cu pielea luată; belit. ♦ Descuamat. ♦ Julit. ♦ (Despre arbori) cojit. ♦ (despre lucruri) Ros, uzat. [Var.: (reg.) jupít, -ă, adj.] – V. jupui.

jupuit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jupuít s. n.

jupuit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUPUÍT¹ s. n. Jupuire. — V. jupui.

jupuit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JUPUÍT², -Ă, jupuiți, -te, adj. (Despre piele) Luat, tras de pe corp; (despre oameni sau animale ori despre părți ale corpului) cu pielea luată; belit. ♦ Descuamat. ♦ Julit. ♦ (Despre arbori) Cojit. ♦ (Despre lucruri) Ros, uzat [Var.: (reg.) jupít, -ă adj.] — V. jupui.