juncă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JÚNCĂ, junci, s. f. Vacă tânără (între doi și trei ani) care nu a avut încă vițel. –
Lat. juvenca.juncă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)júncă s. f.,
g.-d. art. júncii; pl. juncijuncă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)juncă f. vacă tânără. [Lat. JUVENCA].
juncă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JÚNCĂ, junci, s. f. Vacă tânără (între doi și trei ani) care nu a avut încă vițel. —
Lat. juvenca.