juncan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUNCÁN, juncani, s. m. Junc mai mare (între trei și patru ani). –
Junc +
suf. -an.juncan (Dicționar de argou al limbii române, 2007)juncan, juncani s. m. (intl.) tânăr prost și încăpățânat.
juncan (Dicționaru limbii românești, 1939)juncán, -ă s. (d.
junc). Junc, juncă. – În Suc.
juncan înseamnă și „urs tînăr”.
juncan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)juncán s. m.,
pl. juncánijuncan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)juncan m. bou de trei ani.
juncan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JUNCÁN, juncani, s. m. June mai mare (între trei și patru ani). —
June +
suf. -an.