juma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUMÁ s. f. v. jumătate.juma (Dicționar de argou al limbii române, 2007)juma’ de buletin expr. (glum.) persoană scundă și slabă.
juma (Dicționar de argou al limbii române, 2007)juma’ de metru și o flegmă expr. (vulg.) persoană scundă.
juma (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Juma (Giumaia) f. oraș în Macedonia cu mine de fier: 5000 loc. (dintre care 1000 Armâni, restul Bulgari, Țigani mahomedani și Turci).
juma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JUMÁ s. f. v. jumătate.